Junkyard Recycled Pub

Un „vibe” așa cum trebuie

22

NOIEMBRIE, 2018

venit, văzut… scris

Unele locuri sunt cu stare de bine, cu poveste, cu și pentru atmosferă. Dacă se întâmplă să rezonezi cu ele. E vorba de acel „vibe” dacă ar fi să adunăm totul într-un singur termen și să ne exprimăm cu ajutorul vocabularului de import. Doar se poartă. Să nu-mi spuneți că nu ați sesizat.

  • Facebook
  • Twitter

De ce pe-acolo?

Mi-a fost dat să trăiesc o astfel de experiență zilele trecute. Ieri, de fapt. Neașteptată, surprinzătoare, din aceea pe „chill”. Mda, pare-se că astăzi m-am molipsit cu niscavai slang. Ajunsă circumstanțial pe pagina de facebook a unui pub clujean, am remarcat în una din postările lor cafeaua de specialitate pe care o promovau. Nicaragua. Instantaneu mi s-a întipărit în memorie. Și nu a mai plecat. Cu atât mai intrigantă am perceput situația căci mi se părea oarecum inexplicabil să nu știu eu despre un loc în Cluj în care există cafea ce nu necesită zahăr adăugat. Nu că le-aș ști pe toate. Nici măcar nu îmi asum rolul. Încă. Dar să ratez o locație centrală?! Inimaginabil. Nu mai era vreme de pierdut. Am hotărât aproape instantaneu că-i musai să ajung acolo. Vă puteți închipui cât de mare mi-a fost determinarea dacă nici vremea total neprielnică nu m-a putut opri. Numai bună de stat în casă și nu de hoinărit pe străzi. Era un cer mohorât din care curgea ceva nici apă, dar nici zăpadă, nu suficient de puternic pentru a scoate umbrelă din dotare, dar îndeajuns pentru a-ți da o textură jilavă și a te înfrigura. Am găsit rapid strada Ștefan Octavian Iosif numărul 4, adresa exactă a Junkyard Recycled Pub.

  • Facebook
  • Twitter

„E perfect pentru o seară non formală, degajată, din aceea de ieșit cu prieteni buni, apropiați.”

Cum e cu vibe-ul?

După ce le treci pragul, simți că ai pătruns într-un alt univers. Unul fascinant ce nu are legătură cu restul lumii. Străduța cu pricina e oarecum lăturalnică, cu trafic preponderent pietonal, ceea ce accentuează și mai mult starea de „rupt de cotidian”. Ești ca și teleportat într-o poveste aparte. Lași orice altceva dincolo de ușă și te bucuri de ceea ce trăiești atunci. Acolo. E perfect pentru o seară non formală, degajată, din aceea de ieșit cu prieteni buni, apropiați. Actuali sau de demult. Doar cu chef de un pahar de orice, relaxare și stat la taclale. Pe îndelete. Sau de mers pur și simplu singur doar pentru a bea o cafea în miez de zi, a citi, a lucra, a sta fără a fi deranjat ori a avea senzația că deranjezi, a asculta muzică, a te detașa măcar pentru puțină vreme de rutina zilnică și a te bucura de o ambianță aparte. Nu vă așteptați la ceva classy. Nu e cazul și nici pe departe nu asta e ideea. Dacă asta vă doriți faceți altă alegere. Dar locul acesta este perfect pentru ce a fost gândit. Fiecare dintre noi are nevoie de o astfel de ieșire din când în când. Poate nu va fi pe gustul multora, dar cei care vor reuși sa-l „guste” se vor bucura pe deplin.

  • Facebook
  • Twitter
  • Facebook
  • Twitter

„Cum e corect: un spătar sau o spătar?
 Nicicum! Servirea se face la bar”

Așa arătă mesajul de pe toate meniurile ce așteaptă cumințele pe masă. Nu veți găsi ceva de mâncare, dacă la asta vă așteptați. O selecție de bere, shoturi, cocktailuri cu sau fără alcool, long drinks, vin la pahar sau sticlă – inclusiv Lambrusco, „tării”, răcoritoare, limonadă, sucuri proaspăt stoarse, cafea în vreo duzină de variante. Aceasta le e oferta.
Decizia luată, m-am îndreptat spre bar să comand. Nu văzusem flat white în meniu, dar totuși am spus să încerc. Extrem de amabil și lipsit de rigiditate barmanul mi-a răspuns că deși nu îl au în ofertă îmi poate face. „La urma urmei sunt două shoturi de espresso, nu?”  A fost marcat espresso și capucino, astfel că la final toată lumea a fost mulțumită. Soluții sunt mereu. Doar să vrei să le găsești. Deci, serviciile: așa cum trebuie. Faină treabă! Am luat și freshul făcut din portocale despicate chiar în prezența mea și m-am așezat la masă. Loc era destul căci la ora aceea, cam 30 minute trecute după 12, erau două mese ocupate. Cafeaua: poate nu neapărat cea mai bună dintre cele de specialitate încercate până acum, dar deloc „de lăsat”. Cu siguranță peste cafeaua medie pe care o găsim frecvent în majoritatea locurilor. Cred că am inventat o nouă ierarhie: sub cafeaua de specialitate de top, premium, căreia nu am ce să îi reproșez, dar mult peste cafeaua „standard”. Eu o voi mai alege. Pentru pasionații de narghilea locul e perfect căci aici se pot delecta cu diverse arome. Nu am astfel de îndeletniciri, dar mirosul îl ador.

  • Facebook
  • Twitter

Ar rămâne să vă mai povestesc despre cum arată locul. Fascinant. Iar cuvintele și timpul nu mi-ar ajunge pentru a-l descrie așa cum merită. Trebuie să îl descoperiți singuri. Unele dintre cele mai fascinante detalii de decor le-am văzut ieri. Variate, adunate din nenumărate locuri, toate cu „iz” de recondiționare – de unde și numele pubului mă gândesc. Mașini de scris, frânturi de ziar, caroseria parțială a unei mașini, pereți cu talent pictați și încadrați ca tematică perfect locului, faruri, lanțuri… plus multe alte detalii la care sincer nici nu mă pricep. Dar dau tare bine și te fac să cercetezi în permanență ca să vezi ce mai poți descoperi. Sau nu care cumva să ratezi ceva. Ca niște piese de colecție, scoase din neguri de vreme, atent șlefuite și aduse pentru încântare.

  • Facebook
  • Twitter

O ieșire din cotidian

Experiența de ieri mi-a amintit foarte mult de perioada liceului sau a studenției. Dar în cel mai bun sens cu putință. Căci nu e puțin lucru ca la o vârstă dublă celei adolescentine să existe locuri care să te facă să te simți ca atunci, dar cu așezarea prezentului. Și fără a cădea în derizoriu. Sau poate de vreo scenă din filmele americane cu astfel de locuri. Adică: non formale, deloc pretențioase, dar charmant, cu un stil retro-vintage, cu muzică destul de tare dar nu deranjantă tocmai prin selecția bine gândită. Am rămas „pierdută” în povestea lor vreo oră și jumătate. Nici nu știu când a trecut timpul. M-am bucurat de fiecare detaliu din decor, am făcut poze și postări, am trimis emailuri, am ascultat muzică, am analizat diverse. Am fost eu cu mine însămi. Cam cum eram în perioada în care prea multe griji nu avem. Doar că atunci nu prea știam să „vedem” asta… Și tare-i bine când mai poți face asta.
În zilele în care vreau să mă rup de tumultul cotidianului acolo mă găsiți. Iar asta va fi cât de curând. Și am de gând să-mi duc și prieteni buni. Să fie așa, ca odinioară. La urma urmei, să trăiești frumos îmbracă nenumărate forme.

articole recente

Mango

Tot discutăm noi de ceva vreme despre cum fericirea stă în lucruri simple și ne poate fi atât de la îndemână. Doar să știm noi să o „vedem”. Mai în glumă, mai în serios, ne începem săptămână cu cel supranumit „fructul fericirii”, nimeni altul decât mango.

citește mai mult

House of Aroma

Fascinația mea pentru Maroc, Turcia, Cipru și alte țări similare pornește, mai ales, de la gastronomie.De fapt, cam la ea se rezumă. Sunt absolut topită după tot ceea ce le este specific, fie că vorbim de gustări, supe, feluri principale, deserturi, condimente. Și maniera în care sunt prezentate e cuceritoare. Sau cel puțin pe mine m-a cucerit. Ideea de a mânca este precum un ritual.

citește mai mult
Share This