Kupaj

Deși mi-am stabilit să nu merg în restaurante abia deschise ci să le las răgazul să se „așeze” iar trecerea timpului să își pună amprenta asupra a ceea ce sunt cu adevărat, în cazul Kupaj mi-am cam încălcat propria regulă. Totuși, poate e doar parțial adevărat căci deschiderea oficială din mijloc de februarie a fost precedată de o serie de evenimente organizate, la ceas de seară, încă de prin noiembrie. Ca un fel de preambul. Deci, adevărul e oarecum la mijloc.

Preocuparea principală: să te simți bine

Eram extrem de curioasă în a descoperi ce are de oferit. Recunosc. Lumea vinurilor e fascinantă. Și atât de complexă încât uneori doar gândul la varietatea-i devine cu adevărat copleșitor. Tocmai de aceea găsesc că e o artă dar și reală provocare în a stăpâni pe deplin pairing-ul. Adică abilitatea de a combina, asocia tipul de mâncare cu un anumit vin care să îi potențeze atributele și să aducă adevărat răsfăț gastronomic. Iar Kupaj, printre altele, asta se dorește a fi. E punctul lui forte; o abordare gastronomică oarecum diferită în peisajul local, în care accentul cade pe vin.
Relativ liber în seara în care am ajuns, doar noi în primă fază, pentru ca apoi vreo 4 mese să fie ocupate. Un plus al locului este dat de servicii; îndeosebi atitudinea cucerește. De la întâmpinare și până la sfârșitul serii fermecătoare, amabilă, serviabilă, chiar elegantă. Cu reală disponibilitate și interes de a-ți face extrem de plăcută șederea. Cuvântul dominant de atunci: implicare. Unde mai pui că m-am decis atât de greu în privința felului de mâncare încât au fost nevoiți să revină de vreo două ori. Nu pare să-i fi deranjat, mi-au acordat timpul necesar. Apoi chiar este de apreciat consultanța în privința alegerii vinului. Căci la urma urmei, cam asta e. O formă de consultanță. Oferta e vastă și dacă se întâmplă să nu fii neapărat un cunoscător al domeniului, îți prinde tare bine. Primești informații complete, furnizate în deplină cunoștință de cauză și bine argumentate. Iar asta nu poate decât să te bucure. Și să îți garanteze savoare.

Eleganță relaxată

Ambianța este la rându-i încântătoare; un spațiu decorat preponderent în note de maro, cu pereți de cărămidă ce te duc aproape instantaneu cu gândul la ideea de cramă. Dar într-o formă mai sofisticată. O sală mare, încăpătoare, dominată de o oglindă pe unul din pereți, tablouri pline de culoare și un tavan în aceeași linie. Câteva plante, mese într-o înfățișare cochetă, scaune gri asortate perfect cu inelele de Ia tacâmuri. Bun gust exprimat prin linii simple, fără prea multă accesorizare.  Am preferat să stăm în prima sală, oarecum mai intimă, unde sunt doar două mese amplasate în față unei canapele cărămizii. Bibliotecă din spate sporește senzația de spațiu apropiat, relaxant.
Kupaj are o notă bine definită de eleganță; dar fără a intra în categoria celor greu abordabile, impunătoare de anumită ținută. Și nu mă refer doar la cea vestimentară. Eleganță relaxată i-aș putea spune. Potrivit pentru orice tip de ieșire, e tare versatil.

Diversitate și surprindere culinară

Capitolul culinar îți poate face cu ochiul în multe privințe și „obliga”, astfel, să repeți vizita. Fiecare fel de mâncare are specificat prin simboluri ce tip de vin se potrivește mai bine. E și firesc, vinul fiind oarecum vedeta. Poate din acest motiv numărul de aperitive este extrem de ofertant, 15: quiche, wrap, vinete, foccacia, plăcinte, bruschete, brânzeturi, chiftele, cartofi umpluți. Și deopotrivă variat căci doar în felurile amintite regăseai o sumedenie de ingrediente: rață, vită, porc, miel, calamar, creveți, sardine dar și preparate strict vegetariene. Da, și pe cei ce nu obișnuiesc să mănânce carne, meniul îi poate surprinde cu preparate gândite special pentru ei. Salate vegetariene, paste cu ragu, creveți, somon sau vegane, risotto, trei feluri principale cu pește, o selecție de curcan, coquelet și rață pentru preparatele cu pasăre, vită și cinci deserturi, dintre care două raw vegane. E un meniu potrivit pentru ceea ce se vrea a fi restaurantul, inspirat ales, gândit pentru a rezona cu cât mai multe gusturi și alegeri. Compact, dar extrem de variat în același timp. Nu foarte multe preparate, dar toate foarte interesante, pe care nu le găsești oriunde, atent selecționate, simple sau, dimpotrivă, duse spre rafinament. După preferințe.

Mă atrăgea teribil coqueletul cu cartofi fondant însă după îndelungi ezitări am ales file de dorada cu piure de conopidă, tagliatele de legume și sos de pește. Aaa… și niște bruschete cu tentacule de calamar au fost opțiunea prietnei mele. Bineînțeles că am fost asistate în alegerea vinului, primind sugestii și detalii utile. Pentru fiecare dintre noi s-a dovedit potrivirea perfectă.
În timp ce așteptam mâncarea am primit din partea casei un aperitiv cu bruschete, crevete tiger, mousse de brânză și mărar. Într-o prezentare dichisită, pe un platou dreptunghiular, cu accente verzi ce le scoteau din monotonie erau tare aspectuoase. Unde mai pui că și gustoase. Potrivite, echilibrate – căci crema de brânză se completa de minune cu creveții – s-au dovedit a fi exact ceea ce aveam nevoie. Au ușurat așteptarea, ne-au potolit foamea; dar nu foarte mult ci atât cât încă să ne dorim cu nerăbdare sosirea felului principal.

Am remarcat veselă frumoasă, atipică în privința formelor și a texturii materialelor. Astfel preparatele sunt și mai bine puse în valoare. Fileul de dorada, într-o porție îndestulătoare s-a dovedit a fi foarte bine făcut, ușor crocant în exterior cu o subțire crustă aurie, dar potrivit în consistență în interior, cu delicată textură. Gustul specific, neutru, era asociat cu piure de țelină fin, cremos, mângâietor, de un alb pur, cu subtilă aromă specifică, tăiței din legume, cu o dulceață naturală și nuanțe vibrante, de intensă vară și delicat sos de pește. Interesantă combinație, texturi variate, gusturi și asocieri neașteptate. Estetic, îți fura privirile și genera curiozitate. De a testa. Bun, deși poate nu memorabil, căci nu exista ceva anume să rupă monotonia gustului dulceag per ansamblu. Un detaliu intens în materie de gust ar fi fost potrivit. Acesta e și motivul pentru care nu am încadrat restaurantul la rubrica „Când aleg eu”: mâncarea nu m-a convins. Se putea mai bine. Însă voi voi continua să le testez meniul și vă țin la curent. Per ansamblu, a fost o cină plăcută. Cu prețuri peste medie, în unele cazuri într-un raport corect, în altele poate puțin cam ridicate. 

Pentru mine Kupaj poate fi rezumat printr-un termen simplu: eleganță. A serviciilor, atmosferei, ideii pe care o promovează și cu care vrea să capete un statut aparte în lumea gastronomică a Clujului. Și e posibil să îl dețină deja. Aș putea spune că aici vinurile sunt vedeta, dar fără a știrbi din importanța altor ingrediente. Atributele le sunt în mod cert potențate prin mâncăruri special gândite pentru ele, puse în evidență prin prezentări fermecătoare, ce sugerează implicare, imaginație și pasiune. Și dorința de a oferi calitate. 
Le treci pragul pe strada Sindicatelor numărul patru, atunci când vrei să ai o seară reușită, în doi, cu prietenii ori doar cu fetele, când vrei să savurezi un pahar de vin bun acompaniat de feluri interesant gândite, când vrei să fii tratat cu grijă, ca un adevărat oaspete ce te afli. De la început până la final.