Samsara

Tărâmul magicei experiențe complete

18

OCTOMBRIE, 2018

când aleg eu

Cred că m-am îndrăgostit! De fapt nu cred; știu sigur. De un loc, firește. Doar ce credeați?! De maniera în care arată, de atmosferă, de servicii, de mâncare, de minuțiozitate, de atenția la detalii… daaa, adică de pachetul complet. Sper doar să nu fie iremediabil. Nu de alta, dar asta ar însemna că inima mea nu ar mai avea loc pentru altceva și secțiunea „Când aleg eu” ar rămâne doar cu patru articole. Cam nepopulată zi. Și nu cred că ne dorim acest lucru. Întru pregătirea scrierii de față mă uit la pozele făcute în locul cu pricina și toate, dar toate fără excepție, inspiră același lucru: căldură, lumină, soare, cald, bine, calm, liniște, frumos, apropiere. Hmmm, ce spuneți de asta?! Dar, o să vă detaliez.

  • Facebook
  • Twitter

Cu mâncarea e ca și cu dragostea: alegerile nu se discută

Nu sunt o mare fană a mâncării vegetariene sau raw-vegane. Nu mă înțelegeți greșit: nu îmi displace, nu fug de ea; când am ocazia degust, mănânc. Doar că nu „alerg” după ea, nu o caut în mod special. E o chestiune de alegeri, care, după părerea mea, trebuie respectate mai degrabă decât explicate ori înțelese. Despre Samsara tot auzisem și de trei săptămâni îmi propusesem să văd pe pielea mea ce și cum se întâmplă. Știți vorba aceea că e tare-i bine să ai prieteni informați; rai, nu alta. Dar nu-i deloc bine când îi știi informați, te bazezi pe ei și te induc în maximă eroare. Așa a fost atunci. Un prieten bun cu care urma să mă întâlnesc la prânz tocmai îmi spusese că Samsara și-a deschis o a doua locație și că ar trebui văzută. Eu, ordonată din fire, mă gândesc că ar fi mai bine să încep cu începutul și să o văd mai întâi pe prima. Și uite așa, mă trezesc pe la ora 14 în fața primei locații, unde, surpriză, văd afișul prin care toți cei ca mine suntem informați că Samsara s-a mutat pe Iulia Hossu nr. 3. Deci, nu, nu e vorba de un al doilea restaurant, ci doar de schimbarea adresei celui existent. Și uite așa, cu un mic ocol, ajung, într-un final, acolo unde trebuie.

  • Facebook
  • Twitter

„ …curtea impecabilă, spațioasă, primitoare, amenajată cu gust, un mic rai citadin ce va găzdui terasa în sezonul următor.”

Ambianța: o poveste cu farmec și mult gust

O clădire mare, frumoasă, complet renovată și impunătoare este noua casă Samsara. Te impresionează încă de la început curtea impecabilă, spațioasă, primitoare, amenajată cu gust, un mic rai citadin ce va găzdui terasa în sezonul următor. Când pășești în restaurant nu poți fi decât plăcut surprins iar reacțiile îți sunt un cumul de wow. În fiecare moment mai descoperi ceva ce te farmecă. Tocmai citisem un articol conform căruia Clujul pare a avea cele mai multe locații de design pe zona de food. Ei bine, acum se mai adaugă unul. Sloganul lor, „Earth Food”, este extrem de bine reprezentat în toate detaliile de interior. Trăsătura dominantă: ideea de calm, cald, pământ, natură, așezare. Locația are un spațiu generos, compartimentat în trei încăperi cu multe plante. Fie suspendate, fie așezate pe pereți, cam peste tot îți iese una în cale. Dar, cel mai surprinzător detaliu: în mijlocul sălii principale, companion de seamă este un măslin. Da, exact cum vedeți și citiți! Asemeni unui copil de nu contenește cu uimirea, descopeream rând pe rând detalii care pentru mine sunt fascinante. Totul mi-a plăcut: spațiul, mesele și scaunele din lemn, nuanță beige-natur, tocmai pentru a sublinia esența locului, șervetele crem de pe fiecare masă, mult, mult lemn, elemente naturale și bun gust. Ai putea spune că e simplu, liniar, dar culmea, e exact contrariul. Locul are o complexitate aparte. Însă sufletul mi-a fost furat de altceva: coconii din lână , abajururile sistemului de iluminat. Iar de data aceasta e iremediabil. De atunci îmi stă gândul la ei. Cuvintele nu mi-ar ajunge pentru a vă descrie frumusețea, delicatețea și unicitatea lor. Asemeni unor sfere incandescente stau liniștiți împrăștiind lumină și încântând privirile. Conferă senzația de apropiere, cald, cuibărit, bine.

  • Facebook
  • Twitter
  • Facebook
  • Twitter

Servicii duse spre ireproșabil

Serviciile, cele ce ne țin mereu cu sufletul la gură căci nu știm la ce ne putem aștepta, nu vă vor oferi emoții. Cel puțin, nu negative. Dimpotrivă. Sunt extraordinare. Eu chiar nu am avut ce să reproșez în ziua cu pricina. Pornind de la zâmbet, implicare, ținută, prezența, amabilitate, deschidere, disponibilitate în a face recomandări atât pentru mâncare cât și pentru băuturi, și, esențial, cunoașterea felurilor servite, totul a fost pozitiv. Unde mai pui că de fiecare dată eram întrebați despre cum e mâncarea, dacă avem nevoie de ceva. Meniul e aspectuos, dar și extrem de ofertant, surprinzător, vegetarian și raw-vegan după cum deja am precizat. Deci dacă vă așteptați la ceva carne, nu e acesta locul pentru voi. Nu mai știu când mi-a fost ultima oară atât de greu să mă decid în privința a ceea ce mănânc. Preț de vreo 15 minute, pe fiecare pagină găseam cel puțin un fel ce-mi făcea cu ochiul. Cu cât răsfoiam mai mult, cu atât era mai greu. Dar cu ajutor important din partea domnișoarei ce ne-a servit am ales canneloni cu sos roșu, cannoli cu mousse de ciocolată din avocado, un sirop de cătină și ginger zinger. Dacă de obicei vă spun în detaliu ce puteți găsi în meniurile restaurantelor, de data aceasta vă las să descoperiți singuri. E mult prea frumoasă această aventură. Pe de altă parte, ar fi ca și cum v-aș strica o surpriză mult așteptată. Iar așa ceva nu se face! Vasele din porțelan, cu forme surprinzătoare, tot în nuanțe domoale, naturale, dar înnobilate cu o margine delicată, aurie își aduc aportul la încântare. Iar tacâmurile, fine, filiforme parcă, atât de cuceritoare, te duc instantaneu cu gândul la pensulele pentru pictat. Căci cam asta le era silueta. Și vă spun drept: așa-i de bine să fii fermecat inclusiv de tacâmurile folosite. Totul devine o bucurie.

  • Facebook
  • Twitter

Băuturile au fost vesele, colorate și… altfel. La gust. Altfel pentru că eu mai băusem sirop de cătină undeva prin Cluj, la un alt restaurant, dar acum era cu totul altceva. Siropul oacheș, de un portocaliu cuceritor și inspirat „gătit” cu o felie verde intens de lime, deloc dulce, deși avea miere, puțin astringent dar potolitor de sete, inspira natural. Adică exact ceea ce trebuie. Cât despre canneloni, cuceritori din start prin prezentare, te împingeau spre degustare. Apetisant, aspectuos, îmbietor. Așa arăta totul. Pastele tubulare, cu o textură crocantă, erau umplute din belșug cu ciuperci champignon și shiitake, morcov, țelină, toate bine gătite, gustoase, mieroase ca textură. A fost o încântare pentru papilele gustative și deopotrivă o bucurie pentru trup și suflet. Sosul de roșii și parmezanul proaspăt ras confereau o aromă plăcută întregului preparat , îl „îmbrăcau” în savoare și făceau întreaga experiența culinară extrem de plăcută. Dar surpriza cea mai plăcută a fost partea dulce a prânzului. Făină, ulei de cocos, cacao, avocado, caju, sirop de agave, unt de cocos; toate acestea au generat unul dintre cele mai bune deserturi. Lăsând la o parte frăgezimea tubului cannoli și textura crocantă exact cum trebuia să fie, totuși, umplutura era detaliul definitoriu. Ai fi zis că e clasica budincă de ciocolată, căci percepeai finețe, dulce potolit, mireasmă îmbietoare iar gustul te acapara. Recunosc nu m-aș fi așteptat vreodată ca avocado să poată fi baza unei creme atât de delicioase. Ploaia de fulgi de nucă de cocos acoperea cannoli cu o îmbrățișare înmiresmată, plăcută și inconfundabilă. Totul a fost delicios.

  • Facebook
  • Twitter

Când ești fermecat, abia aștepți următoarea întâlnire

Nu vă așteptați să fiți „loviți” de prețuri exagerate ori inabordabile. Totul e pe măsura a ceea ce primiți, poate chiar mai bine de atât.
E genul de loc din care nu te lași dus, cu o muzică în surdină, potrivită. În permanență ți-ai mai comanda ceva tocmai pentru a-ți prelungi popasul. Există o căldură aparte și o energie pozitivă ce sunt atât de greu de găsit în vremurile pe care le trăim. Asta poate și pentru că am stat în sala micuță, cu vedere spre frumusețea curții interioare, cu ferestre mari, luminoase, sală ce mi-a reamintit de veranda caldă, primitoare a casei bunicilor. Locul unde îți este, aproape mereu, cel mai bine.
Nu sunt vegetariană după cum deja v-am spus. Dar la Samsara abia aștept să revin, cu încântare și exaltare nedisimulate, cu certitudinea că voi găsi cald, bine, apropiere, gust bun dar și bun gust, că voi fi în continuare fermecată. A fost ca o poveste frumoasă. Ca și cum ai avea casă în afara propriei case. Și în plus o mâncare aleasă: earth food.

articole recente

Dish&THAT

Vreau ca anul ce tocmai a început să îmi aducă culoare.Din belșug. Și mai ales gastronomic. Dar nu din aceea potolită, domoală ori lipsită de cutezanță. Ci vibrantă, acaparatoare, veselă, multă și pe deplin grăitoare. Am pornit să o găsesc convinsă fiind că încercările nu îmi vor fi zadarnice. Și pot spune că am început cu dreptul iar inițiativa mi-a fost pe deplin răsplătită.

citește mai mult

Da Pino

Știu, sunt oarecum vinovată. Recunosc fără tăgadă. Parcă săptămâna trecută numai ce spuneam că abandonez centrul pentru o descoperire binevenită a unor locații ce nu sunt neapărat în zona zero a Clujului. Sau în imediata ei apropiere. Și iată-ma nici o săptămână mai târziu culmea, pe Universității numărul 8 la Da Pino.

citește mai mult
Share This